Asasinul de la Perla, Adrian Năstase şi Gigi Becali, printre cei 6.000 de interzişi la urne
Penitenciarele din Români au câştigat 3.000 de noi electori de la precedentele alegeri şi până acum. La ultimul scrutin, din timpul referendumului pentru suspendarea preşedintelui, aproape 20.000 de deţinuţi din cei 24.000 încarceraţi cu drept de vot au cerut să fie duşi la urne. Sursa Zilei a calculat că aproape 5.900 dintre deţinuţi au interdicţii în privinţa exprimării votului. Unul dintre aceştia este „asasinul de la Perla”, condamnat pe viaţă pentru uciderea soţiei sale şi a unei colege acesteia.
27.027 persoane cu drept de vot se regăsesc cei 33.434 deţinuţi din România. Cifrele exacte se regăsesc în statisticile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar lipsa parităţii indică nu doar prezenta unor condamnaţi care nu au implinit vârsta legală pentru a vota (512 minori), ci şi că mulţi dintre cei aflaţi după gratii au interdicţii speciale date prin sentinţe de judecători. Calculele Sursa Zilei, bazate pe statistici oficiale, arată că în penitenciarele din România există 5895 de condamnaţi care nu au voie să-şi mai exprime dreptul la vot. La referendumul din iulie 2012 au cerut să voteze 19.958 din 24.154 de persoane private de libertate, conform unui comunicat ANP. În 2012, conform cifrelor oficiale obţinute de Sursa Zilei, se aflau 31.817 deţinuţi încarceraţi, din care 444 erau minori (deci fără drept de vot). Aceleaşi statistici oficiale arată că anul trecut se aflau în penitenciarele româneşti aproape de două ori mai mulţi deţinuţi cu studii superioare decât în 2011, respectiv 972, dar şi mai mulţi analfabeţi decât în anii precedenţi (2751). Cifrele demonstrează că grosul „populaţiei penitenciare”, cum o numesc oficialii, e reprezentat de condamnaţi cu studii primare şi gimnaziale care ispăşesc pedepse pentru furturi şi tâlhării (aproape 17.000), faţă de omor şi lovituri cauzatoare de moarte (6.500), ori înşelăciune, delapidare, dare şi luare de mită (1610).
Premier, bussines-parlamentar şi asasin
Cel mai celebru exemplu este cel al fostului premier PSD Adrian Năstase, căruia judecătorii de la instanţa supremă i-au interzis timp de patru ani drepturile prevăzute de art 64 lit a, b şi c în sentinţa de condamnare din dosarul Zambaccian.
a) dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;
b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat;
c) dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii;
George Becali nu are nici el drept de vot, conform sentinţei date de judecătorii din dosarul terenurilor MAPN, spre deosebire de Victor Becali şi Cristian Borcea care pot vota şi şi-au exprimat şi intenţia de a merge la urne, conform declaraţiei purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Poarta Albă, unde cei trei sunt încarceraţi. Politicienii Relu Fenechiu sau Cătălin Voicu au primit interdicţii doar pentru teza a doua de la litera a, adică interdicţia de a fi ales în autorităţi publice sau funcţii elective publice, dar au dreptul să voteze.
Procedura
Reprezentanţii secţiilor de votare vor merge, duminică, la unităţile penitenciare cu urna specială. Deţinuţii care urmează să voteze trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cumulativ: să aibă vârsta de peste 18 ani sau să fi împlinit această vârstă în ziua alegerilor; să nu le fie interzis acest drept; să fie cetăţeni români; să deţină acte de identitate valabile; să solicite, în scris, preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, prin intermediul administraţiei locului de deţinere, că doreşte să-şi exprime dreptul de vot.
2.200 de lei/lună/deţinut (*cu cheltuielile salariaţilor ANP)
2007 – 29.390 deţinuţi
2008 – 26.000 detinuti
2012 – 31.817 deţinuţi
2013 – 33.434 deţinuţi
Mihaela Chiper