Fostul ministru al sănătăţii, Hajdu Gabor (foto dreapta), şi actualul primar al municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, au înfiinţat o asociaţie prin care revendică în fals zeci de mii de hectare de pădure şi terenuri, dar şi numeroase imobile istorice de pe raza județului Harghita. Este vorba de bunurile secuilor, administrate la comun, până în 1948, de Asociația Composesorală Bunurile Private din Ciuc.
Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc s-a înfiinţat în baza unei hotărâri judecătoreşti – persoană juridică de drept privat – şi a fost declarată fraudulos continuatorul persoanei juridice ,,Bunurile Private din Ciuc”, existentă din 1946, care, conform legii, era persoană juridică de drept public. La nivel local nu se putea reînfiinţa acea asociaţie (sau o asociaţie care să fie declarată continuatoarea Bunurilor Private din Ciuc), ci doar printr-un act al puterii de stat. Practic, prin înfiinţarea acestei asociaţii de dezvoltare intercomunitară se doreşte acoperirea neregulilor ce au decurs din înfiinţarea Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc cu scopul de a intra în posesia fondului Bunurilor Private din Ciuc (înfiinţată în 1946) – este vorba despre zeci de mii de hectare de păduri, păşuni, imobile.
Strategia baronilor locali
,,Asociaţia Composesorală Bunuri Private din Ciuc”, cu sediul în Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, a fost înfiinţată în aprilie 2000, fiind înregistrată ca persoană juridică printr-o sentinţă civilă a Judecătoriei Miercurea-Ciuc. Doi ani mai târziu, Hajdu Gabor (fost senator UDMR), în calitate de preşedinte al asociaţiei, împreună cu Raduly Robert, primarul municipiului Miercurea-Ciuc, au dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, dorind ca instanţa să constate că persoana juridică Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc este una şi aceeaşi persoană juridică cu asociatia din 1946, care, conform legii, era persoană juridică de drept public. Fondatorii noii asociaţii încercau să creeze confuzie prin titulatură, ştiind că cea iniţială era una de drept public, o regie, iar a lor este una de drept privat. Într-o primă etapă au reuşit. Prin sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002 a Judecătoriei Miercurea Ciuc (judecător Mircea Aur), s-a recunoscut ,,identitatea”comună a celor două organizaţii. Fondatorii se credeau deja grofi.
În baza sentinţei, au pus repede mâna pe o clădire, din Șumuleu-Ciuc, în care funcţionase o casă de copii. Pentru că se afla în patrimoniul Consiliului Judeţean, preşedintele acestei instituţii, la nivelul anului 2004, Zsombori Vilmos, a cedat asociaţiei-fantomă clădirea împreună cu terenul aferent ( 31.000 mp). Clădirea este de fapt un palat, ridicat de un grof local, pe la anul 1800. După ce a fost pusă în posesie cu imobilul respectiv, Asociaţia l-a dat în folosinţă, în anul 2004, printr-un contract de locaţie, Fundaţiei Sapientia.
Blocajul „băieţilor deştepţi” a apărut când mai mulţi primari au refuzat să-şi lase comunele jefuite şi au atacat decizia Judecătoriei Miercurea Ciuc, prin care asociaţia liderilior UDMR era recunoscută ca fiind continuatoarea „Bunurilor Private Ciuc”.
La vremuri noi, tot ai lor
În laboratorul UDMR se construieşte o nouă strategie de jefuiere a propriilor alegători. După ce au pierdut în instanţă, tentativa de obţinere fără drept a Bunurilor Private Ciuc continuă printr-un proiect de hotărâre a Consiliului Judeţean Harghita. Proiectul este iniţiat preşedintele CJ, Borboly Csaba, şi consilierii judeţeni Becze Istvan şi Rafain Zoltan. În expunerea de motive se mizează pe aceeaşi confuzie între denumiri, dar se încearcă preluarea bunurilor sub o altă formă de organizare: o asociaţie de dezvoltare intercomunitara (AID).
Printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, preşedintele Borboly Csaba a fost desemnat să înceapă demersurile pentru înfiinţarea asociaţiei de dezvoltare intercomunitară (ADI) care să preia în administrare bunurile Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc. Apoi s-a ales o nouă conducere a Asociaţiei, din care fac parte membri importanţi din judeţ ai UDMR, printre care actualul senator de Harghita, Tanczos Barna. Tot anul trecut, după 6 ani, au intrat pe ordinea de zi a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor şi Contestaţiile depuse de această Asociaţie împotriva comisiilor locale din Bilbor, Tulgheş şi Corbu, care au refuzat reconstituirea dreptului de proprietate asupra zecilor de hectare solicitate de Asociaţie. Contestaţiile au fost respinse. La fel, Hotărârea CJ 104/2012 prin care preşedintele Borboly Csaba a fost împuternicit pentru demararea demersurilor pentru înfiinţarea ADI a fost declarată ilegală de către Tribunalul Harghita. Decizii care dovedesc falsul şi intenţia unor lideri care se bat pentru dreptulrile alegătorilor lor.
Ștefan Tănăsescu