-0.1 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 0:25
No menu items!

”Pactul pentru Fiscalitate”, lansat în București. Principalele declarații ale inițiatorilor

spot_img

cod_fiscal

Pactul pentru Fiscalitate a fost lansat oficial luni, ca inițiativă dedicată găsirii unui consens național pentru politici publice eficiente, similară cu celebra ”Declarație de la Snagov”, semnată în 1995, prin care toată clasa politică și instituțiile și-au asumat ca obiectiv aderarea la UE.

Evenimentul a avut loc în București, la sediul Camerei de Comerț și Industrie. Inițial, dezbaterea publică pentru această inițiativă s-a lansat la sfârșitul anului trecut, la propunerea Academiei Române.

Inițiatorii sunt Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române, Institutul de Prognoză Economică al Academiei, Camera de Comerț și Industrie a României, Romanian Business Leaders. Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Consiliul Investitorilor Străini și Confederația Patronală Concordia. Aceștia au lansat o petiție publică și au lansat un apel de sprijin către clasa politică.

Principiile fundamentale pentru politica fiscală sunt următoarele:

  • simplificarea și eficientizarea legislației, cu scopul creșterii calității mediului de afaceri, stimulării antreprenoriatului, dezvoltării economice și, implicit, creșterii nivelului de trai al cetățenilor;
  • stimularea investițiilor și atragerea de investiții străine;
  • depolitizarea, reprofesionalizarea și informatizarea ANAF;
  • toleranță zero la evaziunea fiscală.

Principalele declarații:

Mihai Daraban, președinte CCIR:

”Coerenţa sistemului fiscal din România va permite relansarea investiţiilor, publice şi private, autohtone şi străine, un aspect la care suntem under-performeri, conform celor mai recente statistici. Concomitent, reducerea evaziunii fiscale, estimată la peste 15% din Produsul Intern Brut, va redirecţiona resurse către sectoare precum sănătatea sau educaţia, investind astfel banii publici în bunăstarea noastră pe termen lung.”

În fiecare secundă, România pierde 2.250 de lei, adică 15,7 mld. euro anual. Asta reprezintă 70% din evaziunea fiscală recunoscută și calculată, potrivit datelor unor instituții publice. Restul de 30% reprezintă evaziune aflată sub incidența criminalității economice organizate. În total, sunt aproximativ 23 mld. euro care se pierd în fiecare an din cauza unui sistem de colectare ineficient și a lipsei unei politici solide de prevenție și combatere a flagelului.

Mirce Coșea, profesor, Academia de Științe Economice:

Politica Fiscală nu mai trebuie privită ca un sistem prin care cetățenii alimentează statul, ci ca o filosofie a economiei.

Anca Ionescu, SdS Ministerul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri:

În proiectele de modificare a codurilor fiscale, Guvernul a preluat elemente din propunerile Pactului: conceptual ”In dubio contra fiscum”, reducerea cotei TVA și instituirea unui sistem de consultări pe teme fiscale.