Volumul de exporturi către spațiul ex-sovietic este mic, pentru că România ”a jucat prost cartea rusă”
Ștefan Popa, președintele Uniunii Societăților de Expediții din România (USER), spune că situația conflictuală din Ucraina ”nu este un capăt de țară” pentru firmele de expediții și transport, în condițiile în care schimburile comerciale cu statele din spațiul ex-sovietic sunt la un nivel mic. Acest element este, însă, o problemă pentru care trebuie găsite soluții, pentru că state ca Ungaria sau Polonia și-au găsit piețe de desfacere mari în est.
Într-un interviu pentru Sursa Zilei, Ștefan Popa face o analiză a pieței transporturilor și a efectelor creșterii prețurilor pentru combustibili.
- Cum arată piața de expediții și logistică în prima parte a acestui an?
Piața expedițiilor, logisticii, a transporturilor în general este o piață de consecință. Când economia merge bine, transporturile și expedițiile gâfâie, în sensul că se transportă mult. Când economia merge prost, transporturile sunt în pierdere sau de-abia se mișcă.
În momentul de față, ne mișcăm cam în aceeași direcție cu economia românească și simțim toate trepidațiile pe care economia românească le are.
Anul a început aproximativ la același nivel cu anul trecut. Asta datorită faptului că, și în 2013, am avut o recoltă agricolă bună, care a menținut pe undeva, unele volume de transport.
Sunt semne, și datorită faptului că și în alte state europene au început să se miște lucrurile, că vom merge ușor mai bine în 2014 – ca volume de transport, dar și pe baza unei inflații ușoare și permantente, care atrage creșterea prețurilor pentru mărfuri. Putem să admitem că o parte din creșterile la buget are la bază creșterea inflației.
- Care este influența volumelor de export versus transport intern?
Importul continuă să fie mai mare decât exportul, inclusiv ca volum, dacă discutăm de expediții. Transporturile interne au o ușoară tendință de creștere sezonieră, s-a văzut o revigorare, de exemplu, în perioada Paștelui.
O comparație nu este de multe ori suficient de relevantă. Lumea se așteaptă la o creștere a economiei în acest an și în următorii ani, motivat de faptul că s-a atenuat criza din alte țări și chiar se vede o tendință de creștere. Consumul industrial și pentru populație cunoaște și el o ușoară creștere. Foarte probabil, 2014 va fi un an mai bun.
Pe transportul extern, atragem atenția că există o bătălie surdă între transportatorii auto din Turcia și din UE. Turcii au început să introducă bariere netarifare pentru a diminua concurența mijloacelor de transport aparținând României sau altor state UE. Neputând umbla la tarife de transport, umblă la niște chestiuni de finețe – de pildă autoritățile turce au introdus recent metoda de a stabili termene de executare pentru contracte de transport, în cazul importurilor de mărfuri din UE.
Asta înseamnă că, dacă încarci o marfă din Ungaria, nu trebuie să ajungi cu ea la destinație mai devreme de șapte zile, pentru că acesta este termenul stabilit. Dacă îl aduci într-o zi, descărcarea nu se face decât după șapte zile.
Dacă eu încarc un camion românesc în Slovacia, fac până la Ankara trei zile. Ce fac celelalte patru zile? Aștept. După logica turcilor, așa trebuie să fac. El îmi stabilește că eu nu pot să execut decât un transport în șapte zile.
A fost o discuție la Ministerul Transporturilor, în sesiune mixtă, problema a ajuns și la UE. Am avut consultări și intervenții la ambasadă, situația nu a încetat.
- Care este impactul supra-accizării motorinei de la 1 aprilie?
Orice ingerință, orice nouă apariție nouă în sistem atrage după sine modificarea prețurilor în creștere. Transportul este prezent în tot ceea ce înseamnă fenomen economic. Dacă discutăm de creșterea prețurilor la energie, petrol, motorină, electricitate, aceasta nu poate fi preluată decât de buzunarul cetățeanului. În ultimă instanță, tot ce se transport, inclusiv energia prin cabluri, se transformă în cheltuieli pe care trebuie să le suporte consumatorul final.
Orice astfel de ingerință se exprimă în creșterea prețurilor, care duce la diminuarea nivelului de trai sau la reducerea locurilor de muncă.
Companiile din USER nu sunt cărăuși prin excelență, sunt expeditori, deci ei organizează transportul mărfurilor consumatorilor sau producătorilor cu mijloacele de transport ale cărăușului. Astfel, aceste companii trăiesc din comisioanele rezultate.
Combustibilul este mai important din punct de vedere al procentelor decât alte elemente. Orice creștere care apare în procesul de derulare a mărfurilor la transport se reflectă în prețul final.
- S-a reflectat în activitatea de expediții conflictul regional din Ucraina?
Comerțul cu țările din CSI am încercat să îl facem cu societăți din Republica Moldova, care, având un sistem de organizare apropiat de sistemul pe care îl practică și ceilalți, reușește să ducă mărfurile fără probleme deosebite acolo.
Nu văd în momentul de față un capăt de țară în ceea ce privește marfa noastră care să meargă încolo, pentru că volumele de schimb nu sunt foarte mari. Politica rușilor de a pune acest obstacol dur în ceea ce privește exportul de gaze, condiționarea exportului de gaze de rezolvarea unor probleme politice militare sau de altă natură nu pot încuraja transporturile în general.
Oricum, noi în România, după 1990, am jucat prost cartea rusă. Am mai spus-o și public, și în privat pentru liderii politicii externe. În timp ce noi am întors spatele pieței ruse și ne-am orientat către țările UE, concurenții noștri – ungurii, polonezii – au avut grijă să-și întărească comerțul pe piața rusă.
De asta avem în momentul de față aceste sincope, care ne pun în situația să ne gândim din ce în ce mai puțin la piețele tradiționale pe care le-am avut înainte, spre deosebire de sârbi, unguri, polonezi, care și-au menținut comerțul cu Rusia, Bielorusia, Asia Centrală. Noi am slăbit această preocupare și în momentul de față plătim, pentru că nu ne merge negoțul așa cum ar trebui.
Vlad Bârleanu