2 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024 - 6:09
No menu items!

Și șobolanii au mustrări de conștiință

spot_img

Cercetătorii au descoperit că șobolanii regretă deciziile proaste

sobolan

Şobolanii regretă acţiunile care i-au făcut să rateze o alternativă mai bună în materie de mâncare. Este pentru prima dată când cercetătorii descoperă acest sentiment la alte mamifere decât oamenii.

Cercetătorii au creat situaţii în care şobolanii trebuiau să aleagă dacă să aştepte un anumit interval de timp pentru a obţine o răsplată alimentară sau dacă să treacă la o altă zonă de hrănire, cu timp de aşteptare mai scurt. Iar cei care au ales să treacă la hrana care nu presupunea aşteptare – descoperind astfel că era inferioară celeilalte, au manifestat un comportametnt care cercetătorii îl descriu ca exprimând regretul, informează BBC News, citat de descopera.ro.

Cercetările au fost realizate de oamenii de ştiinţă de la University of Minnesota, SUA, rezultatele fiind publicate în Nature Neuroscience.

Specialiştii spun că trebuie făcută o distincţie între regret (care implică recunoaşterea faptului că ai făcut o greşeală, că, dacă ai fi făcut o altă alegere, ai fi obţinut un rezultat mai bun) şi dezamăgire (recunoaşterea faptului că lucrurile n-au ieşit aşa cum sperai).

Pentru a diferenţia cele două emoţii, cercetătorii le-au dat şobolanilor posibilitatea de a alege. Ei au montat un experiment numit Restaurant Row, în care rozătoarele decideau cât de mult să aştepte pentru a primi diferite tipuri de hrană, în cursul unei sesiuni de 60 de minute.

În general, şobolanii aşteptau mai mult pentru alimentele lor preferate, ceea ce le-a permis cercetătorilor să determine care erau opţiunile lor favorite.

Din când în când, totuşi, unii şobolani se hotărau să nu mai aştepte pentru o mâncare mai bună şi treceau la alta, cu timp de aşteptare mai scurt, dar descopereau că aceasta era una care nu le plăcea – o „situaţie care induce regretul”, cum au numit-o cercetătorii.

De cele mai multe ori, şobolanii se opreau şi se uitau înapoi, la hrana la care renunţaseră. De asemenea, îşi modificau ulterior comportamentul, fiind mai probabil să aştepte mai mult în următoarea zonă de hrănire şi grăbindu-se să consume mâncarea pe care o obţineau astfel.

Potrivit cercetătorilor, acest comportament ar fi o manifestare a regretului pentru deciziile proaste luate anterior.

D.M.