-1 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 4:41
No menu items!

Șeful Inspectoratului de Stat în Construcţii, subordonatul secretarului general

spot_img

Suspectat de incompatibilitate, conflict de interese şi dobândirea ilegală a averii şi acuzat de angajări ilegale şi licitaţii „trucate”, Marian Bucur, secretarul general al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), se pregăteşte să conducă cu mână de fier instituţia şi în următorii patru ani.

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea ISC – care aşteaptă avizul Executivului în şedinţa din această săptămână – arată că şeful uneia dintre cele mai importante instituţii ale statului, din perspectiva gestionării banului public, este doar o marionetă în mâna secretarului general.

Practic, proiectului de lege menţine prevederile valabile şi în ultimii ani. Singura modificare se referă la instituţia căreia i se subordonează ISC şi care nu mai este Ministerul Dezvoltării, ci Secretariatul General al Guvernului.

Astfel, potrivit proiectului, atribuţiile inspectorului general al ISC abia dacă acoperă o pagină şi jumătate. Iar cele mai importante sunt condiţionate de avizul secretarului general.

Aşadar, inspectorul general poate:

• să emită decizii, cu avizul secretarului general

să aprobe Regulamentul intern după avizarea acestuia de către secretarul general

• să aprobe, cu avizul secretarului general şi cu aprobarea ordonatorului principal de credite, desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere, de execuţie şi auxiliare vacante, din cadrul ISC”

• aprobe procedurile şi instrucţiunile privind activităţile specifice ale ISC, cu avizul secretarului general”.

Evident, atunci când inspectorul general este în concediu de odihnă, medical sau într-o deplasare în interes de serviciu, este obligat de acelaşi act normativ să-i delege atribuţiile sale secretarului general.

Secretar general al ISC, care, potrivit proiectului de lege, are un număr aproape dublu de atribuţii faţă de inspectorul general şi căruia i se subordonează toţi angajaţii ISC, mai puţin cei ai Direcţiei Juridice, are următoarele atribuţii (redăm doar câteva dintre acestea – n.r.):

• asigură conducerea executivă a ISC

• stabileşte organizarea internă a ISC (…) şi o înaintează spre aprobare inspectorului general; avizează propunerile pentru bugetul anual

• avizează organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor; avizează proiectele de acte normative

• dispune, conform atribuţiilor, suspendarea şi/sau anularea autorizaţiilor emise de ISC, precum şi suspendarea şi/sau retragerea autorizaţiilor emise de ISC pentru laboratoarele de analiză şi încercări în construcţii.

Iar lista poate continua. În plus, concluzia acestui capitol se regăseşte chiar în actul normativ: „secretarul general al ISC propune şi avizează proiectele de decizii, în condiţiile legii”.

Economistul lui William Brânză

Contactat de reporterii Sursa Zilei, Marian Bucur a admis că el conduce, de fapt, Inspectoratul de Stat în Construcţii. „Coordonez activitatea departamentelor tehnice ale ISC. Aceasta este legea, nu am făcut-o eu”, a argumentat Bucur.

 

Acesta a admis şi faptul că proiectul de Hotărâre de Guvern prezentat executivului nu modifică  în esenţă  vechiul regulament de organizare şi funcţionare a ISC. Se schimbă doar ordonatorul principal de credite.

Cât despre modul în care a ajuns să ocupe, în acest moment, una dintre cele mai importante poziţii în Guvern, Bucur susţine că a ocupat, în 2009, postul de secretar general al ISC, prin propriile forţe. „Nu am făcut parte din niciun partid politic, nici atunci, nici acum. Am susţinut un concurs pe post, iar, în 2010, când am trecut în subordinea Ministerului Dezvoltării, nu aveam nevoie de un ordin de ministru pentru a ocupa această funcţie, deoarece mi-am păstrat postul. În 2009, ISC a trecut din subordinea SGG în cea a MDRT, cu tot cu organigramă şi atribuţii”.

Surse din PDL îl contrazic însă pe Bucur. „Toate funcţiile importante în instituţiile de stat au fost ocupate, în 2009, în urma negocierilor purtate atunci cu PSD. Marian Bucur a fost susţinut la acea dată de William Brânză, fost deputat de Prahova, judeţ din care provine şi Bucur, fost economist la Conpet, unde lucrează, pe post de consilier, tatăl Robertei Anastase, Corneliu Anastase.

„Sunt prahovean (ca şi actualul său şef, Ion Moraru, secretarul general al Guvernului – n.r.). Pe William Brânză îl cunosc de vreo 15 ani, dar nu am făcut parte din niciun partid politic, am dat un concurs pentru acest post. Ştiu că s-a scris că am fost şoferul domnului Brânză sau al tatălui Robertei Anastase. Nu am fost niciodată şoferul nimănui. La Conpet am lucrat înainte de venirea domnului Anastase acolo. Iar pe Roberta Anastase o cunosc doar de la televizor”, a adăugat Bucur.

Doar credite şi acţiuni la firme

Potrivit declaraţiei sale de avere, Marian Bucur pare un funcţionar sărac, deşi obţine anual venituri totale de 86.900 de lei (7.200 de lei pe lună), reprezentând salariul de la ISC şi remuneraţia pe care o primeşte ca membru în Consiliul de Administraţie al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”.

În rest, secretarul general al ISC se laudă doar cu un teren agricol de 2.600 de metri pătraţi, pe care l-a achiziţionat în 2000, în localitatea Strezeni, judeţul Buzău şi cu patru credite. Potrivit aceleiaşi declaraţii, păstrează pentru zile negre doar 17.500 de euro pe care i-a obţinut anul acesta din vânzarea maşinii – un autoturim Toyota pe care l-a folosit doar trei ani.

Singurele realizări ale lui Marian Bucur în cei aproape trei ani de când este secretar general al ISC sunt, potrivit declaraţiilor sale de interese, acţiunile, în valoare totală de 55.000 de lei, pe care le-a dobândit, în februarie anul acesta, la o firmă de consultanţă în tehnologia informaţiei din Ploieşti (Synteq Solutions SRL), dar şi calităţile de asociat şi administrator dobândite la Ergo Natura SRL (tot din Ploieşti), cu obiect principal de activitate – turismul.

Raluca Dan